RESURSE NATURALE
Structura geologica a zonei formata din depozitele sarmatianului
inferior si mediu (mame, gresii, argile si nisipuri) sunt exploatate mai
mult local. Nisipul cuartos, sarmatic, folosit ca materie prima de
fosta fabrica de sticla, se gaseste in cantitati suficient de mari, dar
nu mai este folosit. Doar nisipurile aluvionare si pietrisurile din
Valea siretului sunt folosite in constructii. Luturile loessoide care
altadata erau folosite la olarit, la fabricarea caramizilor si
teracotei, astazi sunt folosite doar la prepararea chirpicilor.
Apa, care curge pe Valea siretului si care se gaseste pe versantii
teraselor sub forma de panze freatice, poate fi folosita in diferite
scopuri economice: apa potabila, irigatii, iar dupa terminarea barajului
de la Cotul Doctorului va putea avea si alte utilitati: navigat,
sporturi nautice, amenajari pentru agrement.
Apele subterane asigura populatia cu apa potabila, alimentand circa 60
de fantani. Stratele acvifere din terasa medie a siretului, de la Heci,
cu debite bogate si calitati fizico-chimice bune, sunt captate in doua
locuri: la Gorcila, de unde prin pompare se alimenteaza cu apa potabila
partea dinspre Pascani a satului Heci; din izvoarele de la Vatajanu,
prin cadere libera, se aprovizioneaza cu apa zona scoala-biserica-gara.
Deoarece panzele acvifere de la Lespezi, care se gasesc la 20 m
adancime, contin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de
alimentare din Lunca siretului.
Din terasele de 20-30 m si 30-60 m altitudine se exploateaza gresie
calcaroasa folosita de localnici la constructia fantanilor si a
beciurilor si tot mai putin la constructia caselor.
Solurile fertile de pe terasele siretului au o bogata vegetatie de
ierburi, in parte inlocuita de culturi de cereale, plante de nutret si
mai greu de inteles de ce nu sunt mai raspandite culturile de sfecla de
zahar, zarzavaturi si legume, care se preteaza la solurile de lunca.
Padurile ocupa suprafete mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza
defrisarilor, in schimb ocupa suprafete mai mari in comunele din jur.
AGRICULTURA
Agricultura ramane ocupatia de baza a locuitorilor, astfel ca in 2002
din cei 6087 de locuitori, 2645, adica 44%, lucrau in agricultura. Iata
cum era folosita suprafata comunei Lespezi in 2009.
Cea mai mare intindere era ocupata de suprafata arabila, iar vaile si
livezile ocupau suprafete foarte reduse. Dintre plantele de cultura
primul loc il ocupa porumbul si graul cu 70 % din terenul arabil.
Cu toate ca in sesul siretului sunt conditii foarte bune pentru legume
si sfecla de zahar, acestea ocupa suprafete nesemnificative, din cauza
slabei preocupari pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri
insemnate locuitorilor.
Asa cum reiese din documentele C.A.P. din 1972 atunci culturile agricole
se practicau fie pe suprafete de 5-40 ha (cartoful, orzul), fie pe
suprafete de peste 6 ha (porumb, grau).
Lucrarile agricole mecanizate erau efectuate de S.M.A. Lespezi, care
dispunea de 103 tractoare fizice, 2 masini de recoltat „Gloria”, si care
din 1974 cand S.M.A. Lespezi s-a mutat in locatia noua de la D.J. 208
Heci, a mai fost dotat cu 15 tractoare, 5 „Glorii”, 4 semanatori
universale tip S.P.C. 6, 2 cositori, deservind C.A.P.-urile Lespezi,
Tatarusi, Vanatori si Siretel. In ceea ce priveste sectorul productiei
vegetale, in anul 1973 productiile la ha au fost modeste la majoritatea
culturilor: grau – 1400 kg/ha, sfecla de zahar – 14000 kg/ha, cartofi –
10000 kg/ha. Suprafata irigata era doar de 20 ha.
Sectorul zootehnic la C.A.P. Lespezi nu a avut o directie de
specializare. Se cresteau bovine, ovine si porcine. Numarul taurinelor
era de 687, al porcinelor de 17, iar al bovinelor de 881, la care se
adauga un numar mult mai mare al celor crescute in gospodariile
particulare, unde se mai cresteau capre, pasari, iepuri.
Situatia s-a imbunatatit de la 1 iulie 1973, cand s-a infiintat A.I.
intre C.A.P. Lespezi si C.A.P. Vanatori, specializata in cresterea
bovinelor pentru lapte si carne. Asociatia Intercooperatista Lespezi a
ajuns in urmatorii ani de la infiintare la 1200 de capete de vaci si
junici/an. Se livrau 2800 hl de lapte si 4 tone de carne pe an.
in perioada de tranzitie, prin lichidarea pripita a C.A.P.-ului si a
S.M.A.-ului (1992) s-a renuntat la exploatarea pamantului pe suprafete
intinse si a fost distrusa baza tehnica – materiala , ajungandu-se la o
agricultura de subzistenta si la suprafete de pamant nelucrate.
Ogoarele inguste ale taranilor nu pot fi lucrate cu masini moderne, care din pacate, sunt in numar redus.
Productia vegetala
Potentialul productiv al pamantului exprimat in note de bonitare este
pentru majoritatea culturilor superior mediei pe judet. Cu toate ca pe
teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultura, productiile
sunt sub potentialul zonei. Mai mult de 50% din suprafata cultivata este
destinata culturii porumbului, structura culturilor de camp fiind
dezechilibrata, ceea ce face imposibila practicarea unei rotatii
corespunzatoare a culturilor. Suprafata maxima irigabila pentru
culturile de camp este estimata la cca. 175 ha in conditiile refacerii
acumularilor.
Pomicultura
In ceea ce priveste pomicultura, in comuna Lespezi, suprafata cultivata
cu pomi fructiferi este de 100,86 ha, reprezentand 2% din suprafata
teritoriului administrativ al comunei si se practica mai mult pe
terenurile in panta din toate satele comunei.
Viticultura
In comuna Lespezi, zona viticola este reprezentata prin 23,63 ha.
MICA INDUSTRIE
Functia industriala si de colectare – depozitare a comunei Lespezi este
mai mult de domeniul trecutului. Fabrica de sticla a fost distrusa, s-a
renuntat la fabricarea caramizilor, teracotei si vaselor de ceramica.
Dupa 1990 s-au desfiintat Baza de receptie a cerealelor, Depozitul final
de lemn, Balastiera, Sectorul de masini si transport forestier, asezate
in incinta statiei C.F.R. Lespezi, S.M.A. si o serie de magazine si
ateliere ale Cooperativei Lespezi.
Actualmente, activitatile neagricole si industriale sunt slab
reprezentate in economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate
de procesarea productiei agricole si de prelucrarea unor resurse locale.
In localitatea Lespezi se afla moara de porumb, brutarie existenta din
1970, sectie de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale meseriasilor
individuali (tamplarie, cizmarie, croitorie, impletituri de nuiele –
Lilian Todirascu din Heci etc.).
In celelalte sate componente gasim mici prese de ulei, mori de macinat
porumb si ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul comunei se
exploateaza pietris, nisip (intre Buda si Lespezi), tot mai rar gresie.
Pe teritoriul comunei, din cele 70 de societati comerciale, majoritatea
au ca obiect comertul, si doar cateva SRL-uri, asociatii familiale si
persoane fizice autorizate presteaza servicii si prelucreaza lemnul:
• S.C. Noroc bun SRL – moara de grau si porumb – Boroiana V. – Heci;
• S.C. Dulgherstar SRL Lespezi – prelucrarea lemnului – Dulgheriu Ilie;
• P.F. Suditu Lenuta-Irina – presa ulei – Suditu L. – Dumbrava;
• S.C. 2A Drumuri SRL – constructii – Adomnicai A. – Lespezi;
• S.C. Tehnoforest SRL – cherestea – Jugrin Adrian – Heci;
• A.F. Toma Maria – presa ulei – Toma Maria – Dumbrava;
COMERTUL
Dintre toate ramurile economice, in comuna Lespezi cea mai dezvoltata
este comertul, avand traditii in acest domeniu. Satul Lespezi a fost
declarat targ la 1 iunie 1825 datorita dezvoltarii comertului, langa un
vad al siretului. De atunci, in fiecare vineri vin negustori si
comercianti de mai departe (Dorna, Botosani, Harlau, Pascani) si tarani
din localitatile din jur, unde vand si cumpara cereale, legume, fructe,
produse mestesugaresti, animale si produse industriale, alimentare,
textile, cherestea, materiale de constructii. La balciul de la 20 iulie
vin oameni de toate varstele pentru a participa la spectacole de circ,
menajerii, serbari de dans si intreceri sportive. Cu aceasta ocazie se
intalnesc si fiii comunei, depanand amintiri.
In timpul comunismului, aprovizionarea cu marfuri se facea prin
unitatile cooperatiei de consum existente in fiecare sat. Dupa 1990, pe
teritoriul comunei s-au infiintat societati comerciale, avand ca obiect
de activitate comertul: in 2009, erau inregistrate 53 de firme (18 la
Lespezi, 9 la Buda, 6 la Bursuc Deal, 5 la Dumbrava, 24 la Heci). in
acelasi an, bugetul local era de 5.020 mii lei.
CAILE DE COMUNICATII
Daca Lespezi a fost cu un pas inaintea comunelor din jur, din punct de
vedere economic s-a datorat pozitiei geografice, la intersectia
drumurilor comerciale si la un vad al siretului. Prin drumurile si calea
ferata existente are legaturi directe pentru transport de calatori si
marfuri cu municipiul Pascani (18 km), municipiul Iasi, resedinta
judetului in care se afla (86 km), orasul Suceava (50 km) si cu
Bucuresti (390 km).
Odata cu inaugurarea caii ferate Itcani – Pascani – Roman, in decembrie
1869, s-a dat in folosinta si statia C.F.R. Heci – Lespezi si Halta
Sodomeni (Lunca), care a insemnat un moment important in dezvoltarea
targului Lespezi. In jurul statiei au aparut unitati de colectare –
depozitare, care s-au desfiintat dupa 1992, ramanand doar depozitul
pentru schelete metalice pentru poduri C.F.R.
Statia C.F.R. a deservit si comunele Siretel, Tatarusi si Vanatori, o
parte din servicii fiind preluate de transporturile rutiere. Daca pana
in 1990 treceau prin statie in jur de 150 de trenuri in 24 de ore, in
momentul de fata trec aproximativ 50 de trenuri in acelasi interval de
timp.
MONOGRAFIA COMUNEI LESPEZI IASI (2010)
Vasile SIMINA (coordonator)