Invatamantul din comuna Lespezi s-a dezvoltat în contextul general al
evolutiei stiintei de carte în Moldova secolului al XIX- lea si al
Romaniei secolelor al XX-lea si al XXI-lea. Primele încercari de
organizare si reformare a învatamantului în Moldova au fost facute de
Gheorghe Asachi, care în anul 1832 a instituit un curs pedagogic pentru
pregatirea învatatorilor ce constituiau sufletul scolii.
In „Epitropia învataturilor Publice în Printipatul Moldovei”, publicat
„la Esi” pe „15 Ghenari 1832″ se cerea ca toti cei care doresc sa devina
învatatori sa se înscrie la cursul pedagogic cu conditia sa fie „de
religie ortodoxa, cu deplina stiinta de limba moldoveneasca, de catehis,
de stiinta de istorie, geografie si aritmetica, avand atestaturi de
bune purtari.
In anul 1851, din ordinul domnitorului Grigore Alexandru Ghica
(1849-1856), Petrache Cazimir, care îndeplinea functia de director al ”
Departamentului bisericesc si al Instructiunii Publice” se tocmeste
„Asezamantul pentru reorganizarea învataturilor publice în Principatul
Moldovei”, prima lege scolara moldoveneasca si prevedea înfiintarea de
scoli primare la sate – 63 de scoli satesti, cate una în fiecare plasa,
pregatirea cadrelor didactice, gratuitatea învatamantului primar.
Interesanta este dispozitia prin care se suprima pedepsele corporale
„mustrarea cu bataie se ridica cu totul dintre pedepsele copiilor,
fiecare dintre domnii profesori va întrebuinta dupa masura vinei:
povatuirea, dojene, punerea în picioare sau în genunchi si altele
asemenea masuri parintesti”, iar în cazuri extreme „se va îndeparta din
scoala îndaratnicul, nesupusul sau lenesul copil, ca sa nu se dea pilda
rea si celorlalti”.
La 15 decembrie 1855 se înfiinta la Iasi „Scoala Normala de la Trei
Ierarhi” care în 1858 scotea prima promotie de învatatori care s-au
implicat in dezvoltarea învatamantului primar în Moldova.
Reformele pentru modernizarea statului din timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza nu puteau ocoli învatamantul si la 25 noiembrie 1864 i-a
promulgat „Legea Organica pentru Instructia publica în Principatele
Unite” prin care învatamantul primar devenea obligatoriu si gratuit
pentru toti copiii de ambele sexe, începand de la 8 la 12 ani. Legea
prevedea uniformizarea programelor de studiu, egalitatea sexelor la
învatatura, ocuparea posturilor vacante prin concurs, inspectarea
periodica a scolilor de catre revizori.
Pentru parintii care nu doreau sa-si dea copiii la scoala se prevedea o amenda de 10 bani pentru fiecare zi absentata.
Invatatorii erau obligati sa consemneze corect absentele si sa aplice
corect amenzile corespunzatoare, în caz contrar urmand sa plateasca din
leafa lor amenzile care le reveneau parintilor. Cursurile scolare
începeau la 1 septembrie si se încheiau la 25 iunie. Articolul 32 din
lege precizeaza si disciplinele de studiu pe clase (despartituri) dupa
cum urmeaza:
Despartitura I:
1. Cunoasterea literelor si silabisirea;
2. Formarea literelor dupa model;
3. Scrierea numerelor si calcularea din memorie asupra celor patra lucrari aritmetice cu numere întregi;
4. Invatarea sfintelor rugaciuni pe de rost.
Despartitura a II – a:
1. Citirea si scrierea caligrafica dupa model;
2. Elemente de catehism;
3. Cele 4 lucrari aritmetice cu numere întregi;
4. Geografie (divizia Pamantului în continente);
5. Culegere de animale, plante si minerale;
Despartitura a III – a:
1. Citirea pe carti bisericesti;
2. Elemente de catehism (II si III);
3. Istorie sacra pe scurt;
4. Cele 4 lucrari aritmetice cu numere complexe;
5. Geografia Principatelor romane;
6. Scrierea caligrafica si dupa dictare;
Despartitura a IV – a:
1. Memorarea de parabole din Evanghelie;
2. Citirea;
3. Memorizari din biografiile domnilor romani mai renumiti;
4. Partile cuvantului si formele gramaticale;
5. împartirea politica a Europei;
6. Masuri de greutate si lungime;
7. Descrierea animalelor, plantelor si mineralelor;
8. Caligrafie dupa model si dictare
Metoda de invatare era individuala si invatatorul se servea de monitori pentru toate clasele.
Legea invatamantului se modifica in 1896 de care Ministrul Instructiunii
Publice de atunci, Petru Poni, prin care materia de invatamant a fost
repartizata pe patru ani pentru scolile cu patru invatatori si cinci ani
pentru scolile cu mai putin de patru invatatoti. Tot acum se
infiinteaza prin lege gradinita de copii, invatamant complementar pentru
copiii care nu au implinit 14 ani si cursuri de alfabetizare pentru
adulti.
Cel mai mare reformator al scolii romanesti care nu a fost egalat de
nici unul dintre efemerii ministri ce i-au urmat, mai ales din cei ce
s-au perindat la conducerea ministerului dupa evenimentele din decembrie
1989, a fost Spiru Haret. Acest ministru a reconsiderat rolul scolii in
comunitate, socotind scoala nu numai ca mijloc de instructie, ci si ca
un organism cu rol educativ.
Prin reformarea scolii romanesti, Spiru Haret a devenit idolul cadrelor
didactice, reusind sa le insufle dragoste si admiratie. La 9 martie 1896
a fost aprobata „Legea pentru facerea cladirilor scolare primare” si
infiintarea „casei Scoalelor”, care administra fondurile destinate
invatamantului, construindu-se localuri de tip „Casa Scoalelor” cu trei
sali de clasa, cancelarie si locuinta pentru director.
Dintre revizorii scolari din fostul judet Baia, s-au remarcat Nicolae
Vicol prin grija caruia s-au infiintat scolile Lespezi la 15 noiembrie
1864 si Heci 1 mai 1865, Serafim Ionescu si Dumitru Balan.
Invatatorii aveau salarii platite de stat, cuprinse intre 37.30 lei si 111 lei.
In 1872, Ministerul Instructiei, prin ordinul nr 11254/1872, a redus
scolite din judetul Baia de la 68 la 47, impartite in doua categorii: 20
de scoli de gradul I si 27 de scoli de gradul II. Printre cele 20 de
scoli de gradul I regasim, pe langa scoala Lespezi, scoli din Pascani,
Ruginoasa, Miroslavesti, Cristesti, etc.
Articol preluat din MONOGRAFIA COMUNEI LESPEZI (2010)
Autor: Vasile Simina
